Imagine din expoziţie

Expoziţie: SMARANDA BRĂESCU – REGINA AERULUI

Localizare: „Casa Colecţiilor”, Str. Eroilor, nr. 64, etaj

         De numele Smarandei Brăescu se leagă începuturile paraşutismului românesc. Performanţele sale au facut ca talentata româncă să ducă numele ţării sale cu mândrie peste hotare, ecouri ale acestor realizări înregistrându-se în presa  naţională şi internaţională. Vreme de şase decenii, performanţele ei au facut ca în multe locuri din lume să se vorbească cu admiraţie despre România.

         Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897 - d. 2 februarie 1948) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7315,2 m la Sacramento, SUA). A fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari. 

         Expoziţia cuprinde fotografii cu şi despre Smaranda Braescu, precum şi obiecte care au aparţinut cunoscutei paraşutiste. Alaturi de medaliile şi decoraţiile primite de-a lungul carierei sale este expus şi costumul popular care a facut înconjurul lumii, fiind purtat cu mândrie de Smaranda Brăescu la majoritatea evenimentelor la care a participat.

         În cadrul expoziţiei „Smaranda Brăescu - Regina Aerului” au fost expuse obiecte personale care au aparţinut lui Dumitru Brăescu, fratele mai mare al Smarandei Brăescu. Acesta s-a făcut cunoscut prin lucrările sale de pictură şi grafică recunoscute încă din timpul vieţii de autorităţile în domeniu din acea perioadă.

SMARANDA BRĂESCU - REPERE CRONOLOGICE

• suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);
• funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923- 1929);
• zboară pentru prima dată pe aerodromul din Tecuci (1923);
• pleacă la Berlin la 01/07/1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (05/07/1928);
• pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism;
• realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;
• este grav rănită în urma unei lansări la 17/08/1930;
• doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (02/10/1931);
• participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul "Universul";

Smaranda Brăescu alături de avionul „Aurel Vlaicu”

• realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7315,2 m (24000 picioare), salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19/05/1932);
• instructor de desant al batalionului de paraşutişti militari înfiinţat la Băneasa în 1942 (Batalionul II paraşutişti);
• în urma unei colecte publice îşi cumpără din Anglia un avion Milles Hawk pe care îl botează "Aurel Vlaicu";
• în timpul războiului a fost încadrată în escadrila de transport a Grupului Aerotransport Militar de la Băneasa;
• încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942);
• pe frontul de Vest a plecat în calitate de comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul "Corneşti" şi în Escadrila Sanitară (1944-1945);
• în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;
• este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
• este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;
• sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;
• între nov. 1947 şi feb. 1948 se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria;
• în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.
• pe 2 februarie 1948 se stinge din viaţă, fiind înmormântată în cimitirul din Cluj, parcela II B, numărul 1550, sub numele de Maria Popescu.